Dificultati intampinate in derularea proiectului adresat supravietuitorilor romi ai deportarilor in Transnistria

IMG_9656Va prezentam cateva dintre dificultatile intampinate de membrii si voluntarii asociatiei Centrul de Resurse pentru Comunitate pe parcursul derularii proiectului “Supravietuitorii romi ai deportarilor in Transnistria”
1. SPECIFICUL DEPORTARII ROMILOR.
-autoritatile care i-au deportat pe romi nu au fost interesate sa pastreze o baza de date exacta cu cei deportati. Adeseori nu sunt nominalizati copiii, ci doar capul familiei, ceilalti fiind mentionati strict numeric: Exemplu: Vasile Rusu, nevasta, 4 copii, 2 cai.
-alte cazuri in care persoanele (indeosebi copiii) sunt trecute in tabelele nominale produse de politie in 1942, dar nu cu numele lor real, ci cu poreclele. De exemplu, Ileana Voinea, deportata din Alexandria. Apare in tabel cu porecla Floricica data de parinti. De asemenea, mama ei este deportata tot cu porecla Ilca. Evident, in acest caz este foarte greu pentru o persoana care acum este in varsta, bolnava, analfabeta etc sa-si rezolve problemele birocratice. In acest caz, Ileana Voinea a trebuit sa demonstreze cu martori notariali ca este una si aceeasi persoana cu Floricica din tabelul nominal.
-lucrurile sunt agravate de situatia familiala a romilor.
In mod traditional, mai ales in randul fostilor nomazi, nu se cununau religios si civil. Fenomenul continua si in prezent. Prin urmare, o familie este deportata sub numele tatalui/capului de familie, restul nefiind nominalizati. Copilul de atunci (batranul de azi) isi spune povestea, cere de la arhive documente, spune cum il chema pe tata, arhivele accepta sa elibereze un extras cum ca tatal petentului cu un numar de 5 persoane in familie a fost gasit, dar in certificatul de nastere al petentului nu figureaza decat mama, nu si tatal (care figureaza in tabelul cu deportatii).
Practici diferite de identificare:
1)cand este declarat copilul (sa spunem in urma cu 80 de ani), ofiterul de stare civila de la primarie era interesat strict de inregistrarea copilului, iar daca parintii nu erau cununati legal, era mentionata doar mama, in dreptul tatalui fiind o linie, sau mentiunea „natural”
2)in 1942, cand au loc deportarile, jandarmii, multi dintre ei oameni cu o educatie relative sumara, voiau sa gestioneze aceste deportari cat mai simplu cu putinta si nominalizeaza doar tatal si numarul dependentilor.
Aceasta situatie ne creeaza acum probleme.
Multi dintre romi, indeosebi fostii nomazi, nu stiu cand si unde s-au nascut
Anumite arhive s-au reorganizat in perioada comunista, nu au pastrat anumite fonduri, le-au ars in anii 50 etc. Am completat cererile pentru arhivele centrale sau din judetul de unde persoana respectiva fusese deportata. Raspunsul a fost negativ, nu a fost gasit etc. Explicatia poate fi: arhivele de la Bucuresti nu dispun de date foarte precise pentru fiecare salas in parte, iar arhivele judetene e posibil sa nu dispuna de listele nominale care se poate sa fi fost pe mai departe transferate catre est.
-posibila solutie: pentru fiecare persoana facem cereri catre mai multe arhive. Daca au fost dusi cu carutele lor, din post in post, spre est (exemplu: deportat din Ialomita, dar dus prin Buzau-Vrancea-Galati spre Transnistria), atunci nu ne mai limitam la a cere documente de la Ialomita sau de la Bucuresti, ci depunem cereri pentru toate judetele implicate (Ialomita, Bucuresti, Buzau, Vrancea, Galati etc).
Mai multe informatii despre proiect puteti gasi pe website-ul special dedicat proiectului: .Site-ul ofera informatii despre legislatia care-i vizeaza pe supravietuitorii romi, formulare care vor putea fi descarcate, modele, jurisprudenta IMG_9827

You can leave a response,or trackback from your own site.

Leave a Reply

..