Archive

Archive for the ‘Supravietuitori romi ai deportarilor in Transnistria’ Category

Workshop de închidere a proiectului Supraviețuitorii romi ai deportărilor în Transnistria – servicii sociale, combaterea inegalităților, promovarea toleranței și a înțelegerii multiculturale

11084188_10203428277658671_637290412632714317_oCentrul de Resurse pentru Comunitate organizează în data de 27 martie 2015, de la ora 12, la Facultatea de Științe Politice, Str. Spiru Haret nr. 8, Sala Negulescu, workshop-ul de închidere a proiectului Supraviețuitorii romi ai deportărilor în Transnistria – servicii sociale, combaterea inegalităților, promovarea toleranței și a înțelegerii multiculturale. După prezentarea proiectului vor urma discuții (la care participă istorici, juriști, activiști si supraviețuitori ai Holocaustului) și proiecția filmului documentar “Valea Plângerii”.
În anul 1942, guvernul Antonescu a decis deportarea a aproximativ 25.000 de romi în Transnistria. Mai mult de jumătate dintre aceștia (12.923) erau copii. Mulți dintre cei deportați au murit în Transnistria între 1942-1944. Puținii supraviețuitori romi care încă mai trăiesc printre noi sunt extrem de vulnerabili social: bătrâni, bolnavi, săraci, nu dispun de niciun fel de pensie.
Totuși, potrivit Legii 189/2000, acești supraviețuitori au anumite drepturi: o indemnizație lunară, asistență medicală, călătorii gratuite cu mijloacele de transport în comun, loc de veci la cerere precum și alte facilități. Foarte puțini dintre ei cunosc aceste prevederi legale și chiar și mai puțini reușesc să facă toate demersurile necesare (adeseori mult prea complicate pentru niște oameni având o vârstă înaintată). Lipsiți de drepturile prevăzute, supraviețuitorii depind de ajutorul social și adeseori sunt stigmatizați. Ignorarea unor aspecte dureroase din istoria romilor precum deportarea în Transnistria are efecte negative asupra relațiilor interetnice actuale. Absența eforturilor de prezervare a memoriei unor asemenea tragedii determină un grad redus de empatie și reflectarea preponderent prejudiciată a romilor.
Proiectul și-a propus să contribuie la rezolvarea acestor probleme prin ajutarea supraviețuitorilor romi să beneficieze de drepturile legale, asigurând legătura între petenți, arhive, case de pensii, autorități etc. Pe lângă latura socială, proiectul a contribuit și la crearea unei arhive audio/video cu mărturii ale supraviețuitorilor romi. Aceasta va putea fi folosită în scopuri educaționale, pentru sensibilizarea populației în fața dramelor romilor. Numărul supraviețuitorilor pe care i-am ajutat și continuăm să-i ajutăm depășește numărul de 100 de persoane pe care ni l-am propus la începutul proiectului.
934852_10203428372581044_2267486790175850745_nDe asemenea, în cadrul proiectului am întreprins demersuri să-i ajutăm pe supraviețuitorii romi și cu obținerea unei pensii oferite de statul german pentru munca în ghetto-urile din Transnistria. Din păcate, procesul este destul de anevoios, mulți dintre cei identificați și intervievați murind între timp. Pe de altă parte, necunoașterea precisă a criteriilor de eligibilitate, zvonurile lansate în mod interesat au determinat in ultimele luni ca zeci de mii de romi (urmași ai celor deportați, deci neeligibili) să depună dosare, în speranța obținerii unor despăgubiri.
Proiectul se desfășoară la nivelul întregii țări, între lunile aprilie 2014 – aprilie 2015, și este implementat de Centrul de Resurse pentru Comunitate în parteneriat cu Facultatea de Științe Politice – Universitatea București, Facultatea de Stiinte Politice – Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Asociația Evreilor din România Victime ale Holocaustului și Asociația Obștească „Porojan” din Republica Moldova.

Proiectul Supraviețuitorii romi ai deportărilor în Transnistria – servicii sociale, combaterea inegalităților, promovarea toleranței și a înțelegerii multiculturale este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu suma de 31.500 de euro.

http://www.socialeast.ro/supravietuitorii-romi-ai-deportarilor-in-transnistria/

 

http://roma-survivors.ro/ro/

IMG_9979Incepand cu minutul 13:00 si pana la minutul 35:00 il puteti asculta pe Petre Matei , managerul proiectului “Supravietuitorii romi ai deportarilor in Transnistria” vorbind despre acest proiect și despre pensiile de ghetou (Ghettorenten) in cadrul emisiunii Si eu m-am nascut in Romania, emisiune difuzata de National TV. Noi il felicitam pe Petre pentru ideea de a pune pe picioare un astfel de proiect si pentru toata implicarea lui in ajutorarea celor care beneficiaza de anumite drepturi, dar nu si le cunosc si nu stiu cum sa intre in posesia a ceea ce li se cuvine.

Dificultati intampinate in derularea proiectului adresat supravietuitorilor romi ai deportarilor in Transnistria

IMG_9656Va prezentam cateva dintre dificultatile intampinate de membrii si voluntarii asociatiei Centrul de Resurse pentru Comunitate pe parcursul derularii proiectului “Supravietuitorii romi ai deportarilor in Transnistria”
1. SPECIFICUL DEPORTARII ROMILOR.
-autoritatile care i-au deportat pe romi nu au fost interesate sa pastreze o baza de date exacta cu cei deportati. Adeseori nu sunt nominalizati copiii, ci doar capul familiei, ceilalti fiind mentionati strict numeric: Exemplu: Vasile Rusu, nevasta, 4 copii, 2 cai.
-alte cazuri in care persoanele (indeosebi copiii) sunt trecute in tabelele nominale produse de politie in 1942, dar nu cu numele lor real, ci cu poreclele. De exemplu, Ileana Voinea, deportata din Alexandria. Apare in tabel cu porecla Floricica data de parinti. De asemenea, mama ei este deportata tot cu porecla Ilca. Evident, in acest caz este foarte greu pentru o persoana care acum este in varsta, bolnava, analfabeta etc sa-si rezolve problemele birocratice. In acest caz, Ileana Voinea a trebuit sa demonstreze cu martori notariali ca este una si aceeasi persoana cu Floricica din tabelul nominal.
-lucrurile sunt agravate de situatia familiala a romilor.
In mod traditional, mai ales in randul fostilor nomazi, nu se cununau religios si civil. Fenomenul continua si in prezent. Prin urmare, o familie este deportata sub numele tatalui/capului de familie, restul nefiind nominalizati. Copilul de atunci (batranul de azi) isi spune povestea, cere de la arhive documente, spune cum il chema pe tata, arhivele accepta sa elibereze un extras cum ca tatal petentului cu un numar de 5 persoane in familie a fost gasit, dar in certificatul de nastere al petentului nu figureaza decat mama, nu si tatal (care figureaza in tabelul cu deportatii).
Practici diferite de identificare:
1)cand este declarat copilul (sa spunem in urma cu 80 de ani), ofiterul de stare civila de la primarie era interesat strict de inregistrarea copilului, iar daca parintii nu erau cununati legal, era mentionata doar mama, in dreptul tatalui fiind o linie, sau mentiunea „natural”
2)in 1942, cand au loc deportarile, jandarmii, multi dintre ei oameni cu o educatie relative sumara, voiau sa gestioneze aceste deportari cat mai simplu cu putinta si nominalizeaza doar tatal si numarul dependentilor.
Aceasta situatie ne creeaza acum probleme.
Multi dintre romi, indeosebi fostii nomazi, nu stiu cand si unde s-au nascut
Anumite arhive s-au reorganizat in perioada comunista, nu au pastrat anumite fonduri, le-au ars in anii 50 etc. Am completat cererile pentru arhivele centrale sau din judetul de unde persoana respectiva fusese deportata. Raspunsul a fost negativ, nu a fost gasit etc. Explicatia poate fi: arhivele de la Bucuresti nu dispun de date foarte precise pentru fiecare salas in parte, iar arhivele judetene e posibil sa nu dispuna de listele nominale care se poate sa fi fost pe mai departe transferate catre est.
-posibila solutie: pentru fiecare persoana facem cereri catre mai multe arhive. Daca au fost dusi cu carutele lor, din post in post, spre est (exemplu: deportat din Ialomita, dar dus prin Buzau-Vrancea-Galati spre Transnistria), atunci nu ne mai limitam la a cere documente de la Ialomita sau de la Bucuresti, ci depunem cereri pentru toate judetele implicate (Ialomita, Bucuresti, Buzau, Vrancea, Galati etc).
Mai multe informatii despre proiect puteti gasi pe website-ul special dedicat proiectului: .Site-ul ofera informatii despre legislatia care-i vizeaza pe supravietuitorii romi, formulare care vor putea fi descarcate, modele, jurisprudenta IMG_9827

Roma survivors

P1010875Supravieţuitorii romi ai deportărilor în Transnistria – servicii sociale, combaterea inegalităţilor, promovarea toleranţei şi a înţelegerii multiculturale

Proiect derulat de Centrul de Resurse pt Comunitate în parteneriat cu Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice; SNSPA; Asociația Evreilor din România Victime ale Holocaustului și Asociația Obștească „Porojan”.

Proiect finanțat de Fondul ONG în România, Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009 – 2014.

Operator al programului: Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)

Proiectul oferă asistență specializată pentru ca 100 de supraviețuitori ai deportărilor în Transnistria să beneficieze de drepturile care le revin prin:
– legea 189/2000 (Ordonanţă privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice): indemnizație lunară, asistenţă medicală şi medicamente, transport gratuit, bilete gratuite de tratament în staţiuni balneoclimaterice, scutire de taxe și abonamente pentru tv, radio și telefon, loc de veci gratuit.
– Ghettorentengesetz: indemnizații lunare oferite de statul german celor care au muncit în ghettouri sau lagăre în perioada nazistă.

În cadrul proiectului va fi creată o arhivă audio/video cu interviuri ale supraviețuitorilor, care va fi folosită în scopuri educaționale (pentru conștientizarea suferințelor romilor deportați, și astfel promovarea toleranței față de romi în general).

Echipa:
Manager de proiect: Petre Matei
Asistent de proiect: Irina Nastasă-Matei
Voluntari: Laura Alicu, Teodora Maria Daghie, Mihai Leaha, Alexandra Popescu, Ioana Corujan
Experți: Emanuela Ignățoiu-Sora, George Valentin Roman, Arinda Crăciun, Anca Dohotariu, Brîndușa Nicolaescu, Dinu Guțu
Contabil: Maria Prodănel

http://roma-survivors.ro/ro/

Supravietuitorii romi ai deportarilor in Transnistria–servicii sociale, combaterea inegalitatilor, promovarea tolerantei si a intelegerii multiculturale

10295788_10201544446244063_3435394177562026695_n

“Este un proiect mai mult decât necesar care, ajutând supravieţuitorii romi ai deportărilor în Transnistria, va contribui şi la promovarea înţelegerii şi toleranţei în societatea românească.” Vintilă Mihăilescu, antropolog, SNSPA

București

10 mai 2014

Centrul de Resurse pentru Comunitate organizează în data de 10 mai 2014, de la ora 12, la Facultatea de Științe Politice, Str. Spiru Haret nr. 8, Sala Negulescu, workshop-ul de deschidere a proiectului Supraviețuitorii romi ai deportărilor în Transnistria – servicii sociale, combaterea inegalităților, promovarea toleranței și a înțelegerii multiculturale.

În anul 1942, guvernul Antonescu a decis deportarea a aproximativ 25.000 de romi în Transnistria. Mai mult de jumătate dintre aceștia (12.923) erau copii. Mulți dintre cei deportați au murit în Transnistria între 1942-1944. Puținii supraviețuitori romi care încă mai trăiesc printre noi sunt extrem de vulnerabili social: bătrâni, bolnavi, săraci, nu dispun de niciun fel de pensie.

Totuși, potrivit Legii 189/2000, acești supraviețuitori au anumite drepturi: o indemnizație lunară, asistență medicală, călătorii gratuite cu mijloacele de transport în comun, loc de veci la cerere precum și alte facilități. Foarte puțini dintre ei cunosc aceste prevederi legale și chiar și mai puțini reușesc să facă toate demersurile necesare (adeseori mult prea complicate pentru niște oameni având o vârstă înaintată). Lipsiți de drepturile prevăzute, supraviețuitorii depind de ajutorul social și adeseori sunt stigmatizați. Ignorarea unor aspecte dureroase din istoria romilor precum deportarea în Transnistria are efecte negative asupra relațiilor interetnice actuale. Absența eforturilor de prezervare a memoriei unor asemenea tragedii determină un grad redus de empatie și reflectarea preponderent prejudiciată a romilor.

Proiectul intenționează să contribuie la rezolvarea acestor probleme prin ajutarea supraviețuitorilor romi să beneficieze de drepturile legale, asigurând legătura între petenți, arhive, case de pensii, autorități etc. Pe lângă latura socială, proiectul va contribui și la crearea unei arhive audio/video cu mărturii ale supraviețuitorilor romi. Aceasta va putea fi folosită în scopuri educaționale, pentru sensibilizarea populației în fața dramelor romilor. Estimăm numărul supraviețuitorilor pe care îi vom ajuta la cel puțin 100 de persoane.

Proiectul se desfășoară la nivelul întregii țări, între lunile aprilie –noiembrie 2014, și este implementat de Centrul de Resurse pentru Comunitate în parteneriat cu Facultatea de Științe Politice – Universitatea București, Facultatea de Stiinte Politice – Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Asociația Evreilor din România Victime ale Holocaustului și Asociația Obștească „Porojan” din Republica Moldova.

Proiectul Supraviețuitorii romi ai deportărilor în Transnistria – servicii sociale, combaterea inegalităților, promovarea toleranței și a înțelegerii multiculturale este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu suma de 31.500 de euro.

Persoana de contact

Irina Matei

0736376889

irina.matei@fspub.unibuc.ro

Broșura de prezentare a proiectului (pdf)

Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org

Supravietuitorii romi ai deportarilor in Transnistria–servicii sociale, combaterea inegalitatilor, promovarea tolerantei si a intelegerii multiculturale

Va mai anuntam ca Centrul de Resurse pt Comunitate este promotor al proiectului “Supravietuitorii romi ai deportarilor in Transnistria–servicii sociale, combaterea inegalitatilor, promovarea tolerantei si a intelegerii multiculturale”. Proiectul se va desfasura in perioada 1 aprilie-30 noiembrie si este finantat de FDSC .
Majoritatea supravietuitorilor romi traiesc in conditii extrem de grele, nestiind ca fostii deportati au drepturi (legea 189/2000). In plus, discriminarea la adresa romilor in general este omniprezenta. Proiectul ofera asistenta specializata pentru ca 100 de supravietuitori sa beneficieze de drepturi si creeaza o arhiva audio/video cu interviuri care va fi folosita in scopuri educationale (pentru constientizarea suferintelor romilor deportati si astfel promovarea tolerantei fata de romi in general).
Sunt doua grupuri principale de beneficiari: 1) supravietuitorii (beneficiari directi) si 2) comunitatile (prin utilizarea in scopuri educationale a acestei arhive). Desi fara parteneri din tarile donatoare, proiectul are parteneri capabili sa ajute la atingerea scopurilor stabilite.
Parteneri:
1.Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Stiinte Politice (FSPUB)
2. Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA), Facultatea de Stiinte Politice
3. Asociatia Evreilor din Romania Victime ale Holocaustului (AERVH)
4. Asociatia Obsteasca “Porojan” (ONG rom din Republica Moldova)
Coordonatori proiect: Petre Matei si Irina Nastasa-Matei .

http://roma-survivors.ro

..